Casa memoriala Cezar Petrescu

Data: 2008-07-07

Devotat scrisului, Cezar Petrescu s-a nascut la Hodorca-Cotnari, in 1892, ca fiu al unui inginer agronom, profesor si director de scoala agricola. Tatal a murit prematur si mama s-a mutat cu cele sapte odrasle la Iasi. Aici a urmat liceul si Facultatea de drept. A ocolit cu grija functiile publice, dedicandu-se in exclusivitate scrisului, pana cand pana i-a cazut inerta pe ultimul articol neterminat, in septembrie 1960. S-a stins din viata pe 9 martie 1961. Casa din Busteni a fost donata de familie statului roman, iar in decem¬brie 1967 a luat fiinta aici Muzeul me¬morial „Cezar Petrescu”.

Scriitorul s-a statornicit la Buşteni în 1937 pentru tot restul vietii, dupa ce pâna la 45 de ani publicase peste 20 volume si depusese o vasta activitate în presa.

In anii de dupa primul razboi mondial si-a cautat loc in teritoriile reintregite, unde a infiintat gazete romanesti ca: Bucovina (Cernauti) si Gandirea (Cluj).

Cartea de debut s-a chemat Scrisorile unui razes - 1922, urmata de seria celor mai importante lucrari ale sale. Intunecare - a fost socotit cel mai bun roman despre razboi (1928). Este o perioada de creatie literara fecunda, in care a dat: Aurul ne¬gru, Comoara rege¬lui Dromichet, Ochii strigoiului, Calea Victoriei, Aranca, Stima la¬cu¬rilor (nu¬vela fan¬tastica) si car¬tea pentru copii: Fram, ursul polar.

Intentia lui Cezar Petrescu a fost aceea de a realiza un ambi¬tios proiect balzacian - cronica romaneasca a secolului XX - distribuita de el insusi, pe teme: Lumea satului, Razboi si pace, Targurile unde se moare, Capitala care ucide, Fantasticul interior, Satiricon si Radacinile din alt veac. Evident, programul a fost indeplinit doar partial.

Cezar Petrescu a iubit lectura si desenul (caricatura), a colaborat si a condus periodice literare si a facut traduceri din scriitori straini. Este cert ca, presat de cerintele existentei si de publicatii, prozatorul a facut, nu de putine ori, rabat la calitatea artistica a unor scrieri proprii. „Ani si ani, am fost si scriitor zilnic de gazeta. Ani si ani, la inceput ca sa-mi castig painea cea de toate zilele, mai apoi, cand cartile literare mi-o dadeau cu prisosinta, ca sa nu parasesc acest pretios si stra¬tegic post de observatie. Ani si ani, m-am aciuat pe la diferite redactii de ziare, unde asistam – si adesea participam cu scrisul cotidian – la efervescenta celei mai acute actualitati, la frenezia celor mai nesabuite pasiuni, aviditati, ambitii, abjectii, tradari, vanzari”, si-a motivat Cezar Petrescu faptul de a fi fost ziarist tot timpul vietii.

Construita în stil românesc orasenesc în primele decenii ale secolului al XX-lea, vila de la Buşteni cuprinde o bogata colectie de scoarte vechi, ceramica româneasca, mobilier rustic, tablouri, statui, peste 10 000 de volume si reviste, toate donate de urmasii scriitorului.

În întregul sau, muzeul dezvaluie vizitatorului pretuirea scriitorului pentru arta populara si marea-i pasiune pentru carte.

Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc si are trei nivele, din care se viziteaza numai parterul si etajul I. Arhitectural, se remarca prispele cu balustrade si coloane de lemn sculptat, capitelurile si arcadele lobate. Inainte de a pasi in casa memoriala, se observa bustul scriitorului, intrarea fiind prin fatada de est, printr-un vestibul, unde, pe stanga se afla statuia lui Horea.

Un hol incapator, dotat cu fotolii si lucrari de arta plastica, semnate de nume en vogue: Teodorescu-Sion, Iser, Demian, Gheoghe Lowendal, Aurel Jiqiudi, Horatiu Dimitriu, sculptorul Oscar Han si alti artisti contemporani, este o invitatie la ospitalitate.

Se trece printr-o dichisita sufragerie, in biroul cu vasta biblioteca de 10.000 de volume, in care prozatorul isi primea musafirii si incheia contracte cu editorii. Vasele din aceste incaperi sunt din teracota de Turda, pictata de mana.

Intr-o incapere opusa, este afisata cronologia vietii si operei scriitorului. Expozitia documentara prezinta documente originale, acte de stare civila si de studii, corespondenta, fotografii, editii princeps ale operei scriitorului. A debutat la Samanatorul, in 1907, cu schita Scrisori, iar in publicistica, la Facla, in 1912.

De fapt, camera de lucru a scriitorului se afla la etaj, unde obisnuia sa scrie, sau sa primeasca pe cei mai intimi prieteni. Fotoliul de la birou era tinut special cu spatele la usa, incercand asftel sa evite ispita de a parasi masa de lucru. Avea si un dormitor la dispozitie si o impresionanta colectie de reviste romanesti si straine, si mai ales, veranda cu larga deschidere spre aerul tare al muntilor.

Casa se gaseste la iesirea din orasul Busteni, intre blocuri, şi aşteaptă permanent vizitatori, oameni dornici să afle câte ceva despre viaţa şi activitatea celui care a înseninat copilăriile atător generaţii cu poveste minunată a lui Fram, ursul polar.

Sursa: montan.tv