Telega - între legendă şi turism balnear

Data: 2008-08-27

„În stânga Doftanei se arata pe încheietura colinelor satul Telega, cu bogata-i ocna de sare, la gura careia vine, peste dealul Câmpinei, o ramura de drum de fier. a…] Satul e asezat pe vale, strabatut de apa Slanicului, în care se preling izvoarele ce mijesc de pe sub dealuri si lasa pe iarba uscata carari albe de sare. În dreapta sunt baile, ceva mai sus sunt cladirile mari ale ocnei. a…]. Alaturi se înalta câte o biserica, o stana alba de sare rabufnita din sânul pamântului - scapara în soare muchiile-i lucii si stravezii - pe sus, ploile au împodobit-o cu «arabescuri».“

(Al. Vlahuta, România pitoreasca).

Telega este o localitate despre care s-a tot scris: Nicolae Iorga, în „Genealogia Cantacuzinilor“, Grigore Ureche, în „Istoria Românilor“ si profesorul Stoica Teodorescu, în lucrarea sa „Monografia comunei Telega“.

La începuturi, Telega a fost cunoscuta datorita ocnelor de sare si se banuieste ca asezarea Telegii, ca importanta economica privind exploatarea de sare, sa fie chiar mai veche decât apare în documente, dar mai este cunoscuta si pentru închisorile sale. Odinioara, oamenii erau trimisi la munca silnica la exploatarea sarii („la ocna”). Acest tip de pedeapsa a fost aplicat pâna în secolul XIX. Ocna Telega avea pe lânga ea si o închisoare cu doua despartituri: una pentru cei cu condamnari limitate, alta pentru cei condamnati la moarte sau la munca silnica pe viata. De aici, termenul de puscarias se confunda cu cel de ocnas. La Telega a fost întemnitat si haiducul Iancu Jianu. Acesta evadeaza în 1816. O referinta cinematografica a acestei întâmplari poate fi gasita în filmul Haiducii al lui Dinu Cocea.

Între 1894 si 1896 în zona satului Doftana, pe un platou deasupra râului Doftana, a fost construita închisoarea cu acelasi nume. Închisoarea Doftana a functionat pâna în 1940, când a fost grav avariata de cutremurul din acel an. Închisoarea este cunoscuta mai ales pentru perioada interbelica, ani în care la închisoarea Doftana au fost întemnitati capi ai miscarii comuniste, printre ei Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu. Aceasta a facut ca în perioada comunista închisoarea Doftana sa fie transformata în muzeu si loc de pelerinaj ideologic. Printre altele, copii din toata zona de sud a României erau adusi la închisoarea Doftana pentru ceremonia de intrare în organizatia de pionieri.

Exista prezumtia ca, înca din anul 1354, ar fi fost monopol de sare al lui Basarab I, întemeietorul Tarii Românesti. În documentele oficiale, însa, Telega, ca asezare omeneasca, apare în anul 1588.

În 1865, se deschide aici Ocna Doftana. Penitenciarul Doftana, denumit „Bastilia româneasca“, este construit între anii 1894-1897, dupa un model belgian de închisoare, asezata pe platoul „Paraschiva“. Dupa ce a fost o vreme muzeu, în prezent închisoarea este o ruina. Prin anul 1810, trimisul împaratului Frantei, Napoleon Bonaparte, se afla la Telega pentru a cumpara sare în vederea campaniei (1812) din Rusia. Telega este amintita si cu ocazia pregatirilor din anul revolutionar 1848, când Nicolae Balcescu trebuia sa „ridice“ ciocanasii si maglasii de la Ocnele Telega.

În anul 1868, regele Carol I viziteaza locurile pentru ca îsi dorea sa construiasca aici Castelul Peles, dar considera un semn rau accidentarea calului sau si îl muta la Sinaia. Este marcat prin monumentul „Crucea Domnitorului“.

Telega are mai multe lacuri sarate, formate în locul vechilor ocne: Mocanu, Palada, Stavrica, Lacul Dulce si Lacul Baia Centrala, lacuri alimentate de izvoare si uneori de apele de pe torenti. Din aceste lacuri au fost amenajate Baile Minerale Telega, cunoscute din secolul al XIX-lea pentru calitatile terapeutice care atrag acum mii si mii de turisti ce se bucura din plin de apele lor tamaduitoare.“

Proprietatile curative ale Bailor Telega din judetul Prahova au depasit granitele tarii, fiind recunoscute recent chiar de Institutul Balnear Francez, care a confirmat ca apele cloruro-sodice din localitate ocupa locul doi in Europa si locul cinci in lume in ceea ce priveste contributia in vindecarea a numeroase boli.

Baile Telega se afla in centrul localitatii cu acelasi nume, fiind formate prin prabusirea unei vechi ocne de sare, iar lacul format are o suprafata de 1.500 de metri patrati si o adancime de aproape 100 m.

Concentratia de clorura de sodiu este de peste 270 grame la litru, dar apa mai contine si clorura de potasiu, clorura de amoniu, clorura de calciu, sulfat de magneziu, bicarbonat de magneziu si bicarbonat de zinc, ce au un efect benefic in tratarea unui numar mare de afectiuni cu o patologie diversificata.

Datorita concentratiei mari de sare, aici se pot trata toate formele de reumatism, nevralgii, sciatica, lumbago, nefrite, artrite si arterite, maladii cronice ale aparatului locomotor, rahitism si anemie.

Oferta este deosebit de generoasa: un strand cu bai reci pe sase mii de metri patrati, plaja cu locuri de joaca pentru copii, cabane de odihna, umbrare, restaurant cu produse ca la mama acasa. În acelasi perimetru s-au ridicat recent mai multe constructii în sprijinul celor care-si cauta sanatatea aici: un modern pavilion de bai calde, sauna, sali de masaj, cabinet cosmetic, precum si cabinet medical cu personal de specialitate. Punctul de atractie ramâne, însa, lacul sarat, care are o adâncime de 150 metri, bogat în calciu, magneziu si potasiu.

Sursa: montan.tv